Foc

Plouă cu vară din cer fără ploi,

cad în livezi ochi bolnavi de lumină,

peste cutremurul care-o să vină

crește Sahară-mpărțită la doi.

Din întunericul ars de cuvânt

Luna strănută în pântecul zării,

curg două nave spre marginea mării,

unde văpaia s-a-nfipt în pământ.

Naște pădurea-n copaci scorburi noi,

doarme ascunsă în ele tăcerea,

crengi fără muguri îngroapă vederea...

Plouă cu vară din cer fără ploi.