- Mami, ce înseamnă iarnă?
- Când din nori încep să cearnă
fulgi de nea, rotunzi și moi,
îmbrăcând copacii goi,
așternând pe rămurele
mii și mii de albe stele
și acoperind câmpia,
să-i păstreze rodnicia
până când, în primăvară,
grâul verde-o să răsară.
- Dar ce-i primăvara oare?
- Un vis parfumat de floare,
o pictură minunată
de pădure fermecată,
un cântec de bucurie
pentru mugurii din vie,
un surâs prin rămurele
și-un somn dulce de lalele.
- Ce e vara poți să-mi spui?
- Râsetul copilului
care-aleargă prin grădină
ca să bea din flori lumină
și să-și pună, pentru noapte,
la urechi cireșe coapte.
Și mai este vremea-n care
grâul se alintă-n soare
și plutește prin câmpii
ciripit de ciocârlii.
- Despre toamnă ce mi-ai spune?
- E-o tristețe fără nume -
toate fructele-s culese
iar din nori începe-a țese
ploaie rece, ploaie deasă,
peste inimi fără casă,
peste câmpuri fără soare
și păduri fără lăstare.
Păsările-nfrigurate
pleacă-n țări îndepărtate
iar noi le privim cum zboară
către altă primăvară.
- Mami, tu de ce ești tristă
și te-ascunzi după batistă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu