În rafturile verii am păstrat
de toate, cum am învățat de-o vreme -
și-un fir de soare încă nefurat,
și-un zbor de care noaptea mea se teme.
Cu timpul, am mai strâns câte ceva -
o depărtare cu miros de munte
și un bilet de tren spre altcândva,
când gândul nu știa să se încrunte.
Nu iese curcubeul când mai scot
din câte-un colț uitat câte-o uitare,
dar îmi aduc aminte că mai pot
să cumpăr la preț mic un gram de zare.
Din alte veri, spre vara care vine,
în rafturi multe mă păstrez pe mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu