Când se bagă Bebe-Cloanța

La Școala de Povești s-a transferat,

în clasa-ntâi, un pui de zmeu ciudat,

c-un ochi căprui și unul bleu deschis,

și-a spus de la-nceput: -Vin din Parris.

Era și arătos, și rârâit -

fetițele din clasă s-au topit

și-au vrut să stea în bancă lângă el.

Dar zmeușorul s-a dus frumușel

la Cosânzeana și-a-ntrebat așa:

-Pot, mademoiselle, să stau în banca ta?

Emoționată, ea a acceptat,

iar nou-venitul s-a recomandat:

-Dacă-mi perrmiți, eu mă numesc Michel.

Dar n-a văzut cum se uita la el,
de lângă geam, grozav de furios,
un puști blonduț, pe nume Făt-Frumos.

O oră-ntreagă Zâna-nvățătoare
l-a ridicat în slăvi pe zmeu cam tare,
spunând că știe patru limbi străine
și are la orice doar Foarte Bine,
că e sensibil și politicos,
atent, matur și foarte-ambițios
și seamănă grozav cu Făt-Frumos...

Când ora, în sfârșit, s-a terminat,
blonduțul Făt-Frumos s-a ridicat,
și-a pus mâinile-n șold și-a declarat,
uitându-se urât la Cosânzeană:
-Eu nu cred că franțuzul... cum îl cheamă,
pe care toată lumea-l bagă-n seamă,
e-așa grozav, să fie comparat
cu MINE, care-s fiu de împărat!
O fi știind el patru limbi străine,
dar eu mă joc cu sabia mai bine,
și la crescut chiar nimeni nu mă-ntrece,
că eu cresc într-un an cât voi în zece.

Din spate, Baby-Cloanța, furioasă
că zmeul n-a văzut-o că-i frumoasă,
a început să strige: -Bine zici!
Asta nu-i școală pentru venetici;
alungă-l, Făt-Frumos, așa zic eu,
și o să-ți fiu prietenă mereu!

Ce zarvă a-nceput la clasa-ntâi...
Fetițele-au strigat la zmeu: -Rămâi!,
Cloanța i-a dat caietele pe jos,
Ileana l-a certat pe Făt-Frumos
și-n brambureala care s-a stârnit,
un pui mic de balaur, cam răcit,
a strănutat cu sete într-o doară
și i-a ieșit un pic de foc pe-o nară,
în păr la Cosânzeana s-a oprit
și a-nceput să ardă liniștit.
Și Făt-Frumos, și zmeul au sărit,
pe fată au salvat-o imediat
și toată clasa i-a aplaudat.
Fata le-a mulțumit, emoționată,
și le-a propus ca, pentru viața toată,
să fie ei, toți trei, nedespărțiți.

Ce-a fost mult mai târziu, cu toții știți...

De ce prietenia s-a stricat?
Eu, curioasă, m-am documentat
la Școala de Povești și am găsit
un vechi dosar uitat și prăfuit,
din care-am scos mai multe mărturii,
semnate de vreo treizeci de copii
care-au jurat că ar fi ascultat
cum Baby-Cloanța s-ar fi lăudat
că ea o să-i despartă pe cei trei.

Eu asta am aflat. Tu crezi ce vrei.