Am pus la cale un război
în care-am aruncat orbește
tot ce-am gândit că-mi prisosește -
tristeți mai mici sau mai de soi.
Le-am înarmat cu viața mea,
le-am pus și niște vise-n cont
și le-am trimis râzând pe front,
să mai câștige câte-o stea.
Iar ele,-n loc să se atace,
așa cum ar fi trebuit,
s-au aliat. Și m-am trezit
că au semnat tratat de pace
doar între ele, ca mereu,
și marea-nvinsă am fost eu.
Dar, pline de mărinimie,
au hotărât, neașteptat,
să intru în prizonierat
din când în când, nu pe vecie.
Deci mi-au permis, tot prin tratat,
și câte-o zi de bucurie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu