Povestea lor

Am agățat timpul de-un vis

și i-am dat drumul să se joace;

el n-a știut ce poate face,

și-atunci l-am scris.

Am scos din nori un curcubeu,

să cresc în el pădure nouă

în care liniștea să plouă 

a Dumnezeu.

Când s-a înzăpezit prea mult,

am dezghețat iarna sub gene

și-am pus-o bine-ntre catrene,

să mi-o ascult.

În zilele care mă dor,

copiii mei se joacă-n mine

și-mi spun, ca să mă facă bine, 

povestea lor.

Din ochi senini cu zbor de stea

se naște iarăși lumea mea.