S-ar putea
întâmpla
într-o zi și-așa ceva -
să cred eu
că nu-i greu
să renunț la mintea mea
care sare
și mă doare
când se-ntreabă : „De ce oare
vara plouă
și doar nouă
viața ni s-a rupt în două?”
Vezi tu bine
că în mine
totu-i spart și nu mai vine
în ajun
Moș Crăciun
să-mi aducă ceva bun.
Dar aștept
să accept
că nu-i totu-n lume drept
și că, dacă
n-o să treacă
ploile care mă-neacă,
o să știu
că-i târziu
să mă apăr de pustiu.
Tu așa ai vrea să fiu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu