Ce-ai vrea să știi când iarna e cuminte
și stau copii cu nas lipit de geamuri
s-aștepte sania cu reni în hamuri?
Ai vrea să crezi și să-ți aduci aminte.
Da, uite, ninge și-i așa frumoasă
căsuța albă dintr-un sat de munte
pe care-o construiești mereu sub frunte
când ceasu-i rar și iarna-i tot mai deasă.
Trec îngeri pe la tine și îți lasă
bucăți de cer, pe care într-o noapte
să ți le-ascundă mama-n mere coapte
și-n ochii somnoroși să ți le coasă.
E tot mai albă pe un munte casa
și-adoarme focul povestind de tine...
Când știi că ninge și Crăciunul vine
ești iar copil, și mama pune masa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu