În ochii ei a nins prima zăpadă
dintr-o poveste cu fular la gât
în care fulgii nu știau decât
să-și rupă rădăcina și să cadă.
Când au ieșit izvoarele la joacă,
din părul ei a răsărit ocean
s-adape toate zilele din an,
să-nece orele de promoroacă.
Desprinși din somnul lor de floare albă,
s-au copt în palma ei cireșii toți,
iar norii și-au ascuns, ca niște hoți,
uitările-n parfumul crud de nalbă.
Și-a pus grădina haină de culcare
și s-au închis cocorii între zări
când pasul ei a iscodit cărări
printre copacii vindecați de soare.
Din ora-n care s-a-ntâmplat că este,
a strâns minunea primelor ninsori
și-a scris în calendare sărbători,
și-n orice anotimp câte-o poveste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu