Povestea mincinoasă a mărțișorului

-Oglindă, oglinjoară fermecată,

cine-i cea mai frumoasă-n lumea toată?

Emoționată cu toată ființa,

împărăteasa așteptă sentința.

Și-oglinda, imprudentă, i-o dădu:

-Din nou mă-ntrebi?! Știi bine că nu tu.

-Tot nu?? - se enervă cumplit femeia.

Am luat pastile cu echinacea,

mi-am pus și măști cu miere și lămâie,

m-am coafat și-am mirosit tămâie,

am ronțăit doar fructe și legume,

și tot nu-s EU cea mai frumoasă-n lume???

Oglinda, calmă, s-a întunecat

și-ntreg castelul s-a cutremurat

când maștera a poruncit deodată:

-Dați fuga și-aduceți-mi-o pe fată!

Privind la chipul dulce al prințesei,

s-a-ntunecat privirea-mpărătesei

silită-a recunoaște-n sinea sa:

„E chiar frumoasă prințișoara... Mda...”

Și știm cu toții cam ce bucurie

e pentru o femeie când o știe

pe alta mai frumoasă decât ea.

Împărăteasa nu se abătea

de la acest prea crâncen adevăr.

„Hm, ce nuanță splendidă de păr!

N-ar fi putut să semene și ea

cu taică-su, care-i urât sadea...”

Și, tot privindu-i tenul alb, de nea,

și roșul buzelor de acadea,

un gând năprasnic a străfulgerat-o:

„Da!! Am scăpat pe veci de tine, fato!”

S-a repezit pe scări ca vijelia

spre beciu-n care-și ascundea magia

și nimeni, niciodată, n-a aflat

ce ierburi otrăvite-a descântat,

dar noaptea-ntreagă au văzut toți cum

din hornuri au ieșit valuri de fum.

Încercănată, dar victorioasă,

în zori, amarnica împărăteasă

și-a pus în piept ceva foarte ciudat:
un fir alb de mătase, îmbinat

cu unul roșu. Și a decretat:

-De-acum, întâia zi de primăvară

o vom sărbători-n întreaga țară -

e ziua-n care-a voastră-mpărăteasă

a devenit, din nou, cea mai frumoasă!

Curtenii-au acceptat fără crâcnire.

Doar câțiva, cei mai curajoși din fire,

au povestit, închiși cu grijă-n case,

că-n cele două fire de mătase

era ceva ce s-au temut să vadă:

o strălucire albă de zăpadă

și roșul dintr-un strop aprins de sânge...

Și,-n timp ce povesteau, stăteau a plânge.

Dar de atunci, frumosul mărțișor
s-a strecurat în viața tuturor,
și-adânc în suflet orișicine știe
că-n firul alb și roșu e magie.