Am vrut să plagiez o vară,
să-mi coc cireșe la urechi,
să prind cometele de seară
în colțuri de ferestre vechi.
Am vrut să plagiez ninsoarea,
să mă aștern la Polul Nord,
s-acopăr cu mirări cărarea
de urși croită pe-un fiord.
M-am vrut și munte, să beau pace
din cerul curs într-un izvor
dintre prăpastia ce tace
și brazii care nu mă dor.
Dar m-am uitat în serpentine,
și-acum mă plagiez pe mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu