Păstrează-mă sub frunte în iarna dintre noi,
să-mi scrii în podul palmei zăpadă dezrobită
când luna dezertează egal din amândoi
în gara atârnată de-o oră presimțită.
Ascunde-mă în iarba fugită din grădini
să-și caute răgazul în dosul pleoapei tale,
fă-mi scorbură-n cireșii uitați de rădăcini
și priponiți de-o stâncă pornită către vale.
Închide-mă-n cuvinte cu litere-albăstrui
și-n scoicile din marea cu valuri muribunde,
și-n cântecul de leagăn din frunza de gutui.
Păstrează-mă-ntr-o carte, păstrează-mă oriunde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu