E noapte albastră și ninge întruna,
o lacrimă albă atârnă de-un ram,
în cerul ei magic, senin râde Luna
spre două năsucuri lipite de geam.
E noapte de vrajă și ninge cu zâne,
steluțe de-argint poposesc la ferești
și-n urma lor, zâmbet de taină rămâne
pe fețe iubite cu ochi de povești.
Zăpada îmbracă o casă în care
spre stele surâd doi copii fermecați
și-n visele lor cade prima ninsoare,
purtând printre nori unicorni aripați.
Trec iarăși pe ceruri luceferi-fantasme.
E noapte albastră și ninge cu basme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu