S-o fi-ntâmplat ceva cu-această iarnă
în care ninge cu tristeți acide
și fulgi cu aripi de efemeride
în rime reci înghețul și-l răstoarnă.
S-o fi-ntâmplat ceva cu iarna noastră
în care ninge fără ocolișuri,
iar hohotele ies din ascunzișuri,
de râs, de plâns, de noapte grea, albastră.
Ce să se fi-ntâmplat cu noi, ce oare,
ce ghețuri ne mărșăluiesc prin minte,
de s-au înzăpezit pe cer cuvinte
și nici măcar „iubesc”-ul nu mai doare?
Această hibernală întâmplare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu