Să ningă iarna toată
cu stropi de cer zglobii,
ca-n timpul de-altădată,
când mai eram copii
și târâiam pe dealuri
o săniuț-albastră,
să ningă pe coclauri
cu veselia noastră.
Să ne lipim de geamuri
iar nasul în Ajun,
ca să-l vedem prin ramuri
venind pe Moș Crăciun,
să-i pregătim pe masă
și lapte, și merinde,
să ne-adunăm în casă
și s-ascultăm colinde.
Iar când venim de-afară,
s-adulmecăm din tindă
miros de scorțișoară
și pâine aburindă.
Cu lacrimi îți dai seama
cât îți era de drag
s-o vezi mereu pe mama
cum te așteaptă-n prag.
Să ningă iarna toată
cu stropi de cer zglobii
și-acum, ca altădată,
să fim din nou copii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu