Cocoțat pe-un vârf de Lună,
un copil culege stele
și sub gene mi le-adună:
-Ia-le, joacă-te cu ele!
Le-am luat în vis cu mine
și-am văzut tot ce-am uitat -
veri cu zumzet de albine
și cu jocul nefurat.
Le-am ascuns în buzunare,
să-mi viseze, când și când,
petecul pierdut de zare
și-o fetiță-n el râzând.
Mai adu-mi stele, copile,
și arată-mi cum să fac
să le văd și-n alte zile,
când mă înserez și tac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu