Într-un ceas mi-s vise multe,
într-o zi mi-e toamnă tot;
îmi scot inima s-asculte
ce zâmbesc și ce nu pot.
Trec prin gară trenuri pline
cu orice și cu oricând;
iau bilete către mine
și mă tot privesc plecând.
Dintr-o stație-ntr-o altă,
mai cunosc pe cineva
care urcă-n câte-o haltă -
sunt tot eu, sub altă stea.
Am biletele nescrise
pentru orice calendar.
Într-un tren mi-s multe vise,
într-o zi mi-e toamnă iar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu