Ce-aş vrea? Aş vrea să ningă mult,
să cadă cerul ca o nadă,
să mă închidă în zăpadă,
numai poveşti din fulgi s-ascult
suflându-şi zânele-n ogradă
şi ochii mei închişi să vadă
năuca vântului şaradă.
Ce mult aş vrea să ningă mult!
Ce-aş şti? Aş şti că pot visa
un ţărm de mare-ncremenită,
pe care inima lovită
să patineze-ar învăţa,
s-alunece nestingherită
şi să respire, liniştită,
tăcerile de iarnă grea.
Cât mai visez să pot visa!
Şi uite! Ninge, ninge mult!
Am început tăceri s-ascult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu