PROLOG

Eu sunt autoarea și aș vrea

să îți spun ce vei găsi aici

și ce te așteaptă-n cartea mea,

care nu e doar pentru pitici.

Într-o zi, la 6 dimineața,

am primit un telefon ciudat:

- Alo! Mă auzi? Sunt Baba-Cloanța.

Am ceva urgent de reclamat:

fiică-mea e-n clasa-ntâi la școală...

Cum „ce școală”? Școala de Povești!

Dar acolo e o brambureală

cum nici n-o să-ți vină să ghicești.

Știi cine mai e cu ea în clasă?

Prințișorul ăla, Făt-Frumos,

Cosânzeana - cică „preafrumoasă”,

Iepuraș de Paște cel blănos,

o Țestoasă roz, un Căpcăun,

Calul magic, un Bălăurel,

un Zmeu și un Spiriduș nebun

și-alte creaturi de-același fel!

Știu că e învățământ de masă

și au dreptul toți de-a învăța,

dar să fie în aceeași clasă

tocmai Făt-Frumos și fata mea??

Și mai am necazuri cu o Zână, 

care cică-i mare-nvățătoare

și în fiecare săptămână

îi tot scade nota la purtare

fiică-mii. Cică are probleme,

face rele, nu-i ascultătoare,

nu învață și nu-și face teme

și-alte chestiuni disciplinare.

De-asta te-am sunat, știu că tu ești

scriitoare, deci îți spun așa:

mergi și tu la Școala de Povești,

vezi cum e tratată fata mea

și să scrii o carte despre ea!

Hai, că nu mai am minute. Pa!

Am privit, năucă, telefonul

să-mi dau seama dacă n-am visat,

apoi mi-am luat din cui paltonul,

m-am urcat în tren și am plecat.

După multă, multă căutare,

cu-aventuri la care nu gândești,

am ajuns și în Pădurea Mare

și-am găsit și Școala de Povești.

Deci tot ce am scris în cartea mea

am văzut cu ochii mei, mă crezi?

Tu citește, cred că-ți va plăcea

și, prin mine, poți și tu să vezi.