Nimic n-ar fi putut anticipa
dezastrul ce urma a sfâșia
o existență absolut banală.
Ducându-se-ntr-o vineri către școală,
un cumsecade prof de geografie
a zăbovit s-arunce o hârtie
pe care o avea în buzunar.
Exact atunci, în trombă, pe trotuar
a năvălit, scăpat de sub control,
un Mercedes cu un șofer matol,
care-ațipise preț de trei secunde.
Ei, spune tu, cum să te-ascunzi, și unde,
când te atinge-astfel fatalitatea?
Recăpătându-și brusc luciditatea,
șoferul a reacționat cinstit :
a apăsat pedala și-a fugit,
lăsându-și victima pe trotuar,
sub nasul unui martor ocular.
Acesta i-a dat primul ajutor,
apoi a șters-o ferm și repejor,
fiindcă șoferul vinovat era
patronul firmei unde el lucra
la negru, evident. Iar victima
a fost culeasă, și nu chiar tardiv,
de un taximetrist mai milostiv,
al cărui băiețel s-a nimerit
a fi elev al profului rănit.
Bilanțul rănilor s-a dovedit
substanțial și de invidiat :
cinci coaste rupte, umăr dislocat,
nasul zdrobit, un ochi tumefiat,
dantură spartă și zeci de contuzii.
După o lună-ntreagă în perfuzii,
eroul nostru s-a amorezat
de doctorița care l-a tratat
și-a hotărât, total neinspirat
și plin de ghips, să îi mărturisească
dragostea lui subită și firească.
Dar doctorița, rece peste fire,
s-a dovedit imună la iubire
și l-a tratat doar cu medicamente.
Iubirii lui fierbinți și virulente
asemenea respingere totală
nu i-a priit deloc. Și-ntors la școală,
profesorul s-a procopsit rapid
cu un atac de cord scurt, dar solid
și rezistent la orice încercare
de resuscitare.
Deci, când șoferul l-a accidentat,
nu l-a ucis, dar l-a expediat,
fără să afle asta niciodată,
spre-o ucigașă mult mai... rafinată...
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu