Uite, asta chiar nu-mi place:
Mara, de vreo săptămână,
toată ziua nu-mi dă pace
și mă ia mereu de mână.
Nu știu ce are cu mine...
Chiar și ieri, când a sunat,
mi-a adus două praline
și m-a și îmbrățișat.
Mirosea grozav de bine,
cred că s-o fi parfumat,
dar băieții-au râs de mine.
Gata, eu m-am săturat!
O aștept să vină-ncoace
și-i spun tare: -Știi ceva?
Lasă-mă pe mine-n pace,
joacă-te cu-altcineva!
Mă privește bosumflată
și-mi întoarce spatele.
N-ai decât, ești doar o fată,
mie nu-mi plac fetele.
Da, așa e mult mai bine
și sunt tare încântat,
nimeni nu râde de mine...
Pfuai, ce bine c-am scăpat!
Bucuros, mă uit prin clasă -
Mara stă lângă Georgel;
mi se pare prea voioasă...
De ce dă mâna cu el??
Chiar nu mă interesează
cu cine vorbește ea.
Dar mă-ntreb: cu ce-o distrează
Georgel ăsta? Și ce vrea?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu