Ieri pe-nserat
m-am întrebat –
absolut interesat :
mai are vreun rost
să mă tot gândesc cum ar fi fost
dacă...?
E timpul să-mi treacă
avântul interogativ
și reflexiv.
Chestia cu introspecția
nu mai e valabilă
când ți-ai învățat lecția
inevitabilă
că nu tot ce zboară
în capul tău și pe-afară
e neapărat de mâncare.
Ca atare,
am decis să nu-mi mai placă
acea întrebare
cu „dacă”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu